Stephen Hawking şi Universul cuantic

Stephen Hawking

La începutul carierei sale, la sfârşitul anilor 1960, Stephen Hawking a demonstrat că Universul trebuie să fi pornit de la o singularitate, un punct de densitate infinită. Câţiva ani mai târziu a aflat că găurile negre se micşorează treptat, până la evaporare completă, ideile sale stârnind controverse şi scepticism prin rândul oamenilor de ştiinţă

World Wide Telescope

Un program creat de Microsoft oferă acum pasionaţilor de astronomie o cale de a contempla Universul direct din faţa calculatorului. Această aplicaţie permite computerului să funcţioneze ca un telescop virtual, oferind o vastă gamă de imagini, captate atât de telescoapele spaţiale cât şi de cele de la sol.

Viaţa în condiţii extreme pe Pământ oferă indicii pentru posibila viaţă pe Marte

O nouă descoperire a unor bacterii într-un mediu de pe Pământ similar condiţiilor de pe Marte sugerează că planeta noastră vecină, ar putea fi, la rândul ei, propice existenţei unor forme de viaţă microbiene.

Astfel, bacterii care se hrănesc cu metan au fost identificate într-o locaţie unică din insula Axel Heiberg, în nordul extrem al Canadei.

Pământul şi Luna s-au format mai târziu decât se credea anterior

Pamantul si Luna

Până în prezent astronomii au fost de acord că Pământul şi Luna s-au format după 30 de milioane de ani de la crearea Sistemului Nostru Solar. Iată că un nou studiu, realizat de cercetători de la Institutul Niels Bohr din cadrul Universităţii din Copenhaga în colaborare cu cei de la California Institute of Technology (Caltech) şi publicat pe Earth and Planetary Science Letter, afirmă că aceste corpuri au luat naştere în urma coliziunii dintre două planete de mărimea lui Venus şi Marte, cu 150 de milioane de ani mai târziu.

Care este cea mai masivă stea din univers?

Astronomii utilizează termeni ca rază solară sau masă solară pentru a defini dimensiunile celorlalte stele în raport cu Soarele nostru. Astfel, o rază solară este de 690000 km, iar o masă solară de 2x10³⁰ kg. O stea uriaşă, renumită în galaxia noastră prin dimensiunile sale este Eta Carinae, situată la 7500 ani lumină depărtare şi având o greutate de 100 mase solare. Este de 4 milioane de ori mai strălucitoare decât Soarele.

Locuitorii din Tibet au dezvoltat gene care le permit să trăiască la mari altitudini

Cercetătorii au identificat 10 gene care le permit locuitorilor tibetani să trăiască la mari altitudini, dezvoltând procese metabolice mai eficiente. Studiul a fost publicat în Science Express şi a fost realizat de către oameni de ştiinţă de la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii din Utah împreună cu cei de la Qinghai University Medical School din China.

Telescopul Herschel descoperă o gaură în spaţiu

Telscopul spaţial Herschel, al Agenţiei Spaţiale Europene, a descoperit un fenomen fizic ciudat şi anume o gaură în spaţiu. Este vorba de o gaură formată într-un nor de praf şi gaz cosmic din care se formează stelele tinere.

Noi animaţii 3D cu planeta Marte

Doug Ellison, fondator al UnmannedSpaceflight.com, a creat câteva videoclipuri folosind datele de la aparatul de fotografiat HiRISE de pe Marte Reconnaissance Orbiter. HiRISE este capabil să facă modele digitale de elevaţie, ceea ce i-a permis lui Ellison să realizeze filme 3D pentru anumite locaţii.

Gheaţă şi materie organică au fost descoperite pe un asteroid

Utilizând telescopul în infraroşu de pe Mauna Kea, cercetătorii au descoperit pentru prima dată gheaţă şi molecule organice pe suprafaţa unui asteroid. Această bucată de rocă îngheţată poate oferi cheia pentru înţelegerea modului în care apa a ajuns pe planeta noastră. Observaţiile au fost făcute de către două echipe de astronomi şi au fost publicate în revista Nature.

Primele imagini de la misiunea spaţială SDO

Lansată la 11 februarie 2010, misiunea spaţială SDO (Solar Dynamics Observatory) a transmis primele imagini despre soare, efectuate la cea mai înaltă rezoluţie până în prezent. Scopul acestei misiuni este de a realiza observaţii detaliate despre astrul nostru, pentru a permite predicţii mai bune asupra modului în care radiaţiile solare afectează spaţiul interplanetar.

Pe baza unei noi clasificări numărul planetelor pitice ar putea creşte

 Dr. Charley Lineweaver şi Dr. Marc Norman de la Institutul de Ştiinţe Planetare al ANU (Universitatea Naţională Australiană) au publicat recent, pe arXiv, un studiu despre o mai precisă clasificare a planetelor în funcţie de mărimea lor. Clasificarea actuală situează obiectele cu o rază mai mare de 400 km în categoria planetelor pitice, Pluto fiind încadrată aici încă din anul 2006. 

A fost decernat premiul Abel pentru matematică, echivalentul premiului Nobel.

Premiul Abel pentru matematică, echivalentul premiului Nobel, a fost atribuit matematicianului John Tate, pentru dezvoltarea teoriei numerelor, teorie ce stă la baza stocării datelor informatice. Munca profesorului John Tate, acum în vârstă de 85 de ani, a contribuit la crearea de algoritmi pentru protejarea şi securizarea datelor transmise prin internet.

Peste 1,5 milioane de ani o mică stea va pătrunde în Sistemul nostru Solar

Conform calculelor astronomilor, o stea pitică portocalie, va pătrunde între graniţele Sistemului nostru Solar, peste aproximativ 1,5 milioane de ani. Aceasta va fi capabilă să influenţeze corpurile cereşti din Norul lui Oort, făcând ca unele dintre acestea să plonjeze către planetele din Sistem.

Cele mai spectaculoase cratere făcute de meteoriţi

Din aproximativ 150 de cratere cunoscute ca fiind făcute de meteoriţi pe suprafaţa Pământului, doar câteva, mai spectaculoase, mai sunt vizibile astăzi, prin fotografierea de la mare înălţime, sau din satelit. Restul, au fost acoperite între timp de tone de sedimente sau sunt de mult erodate. Iată câteva imagini a celor mai reprezentative dintre acestea:

Astronomii au descoperit o stea care îşi devorează propria planetă

Un grup de cercetători de la departamentul de astronomie al Universităţii Pekin, din Beijing, au publicat în Jurnalul Ştiinţific al Revistei Nature, un studiu cu privire la o planetă ce este absorbită de steaua în jurul căreia gravitează. Planeta, denumită WASP 12-b, orbitează în jurul unei stele similare Soarelui, aflată în constelaţia Auriga. Ca şi cele mai multe planete extrasolare şi aceasta, descoperită din anul 2008, are o masă cu aproape 50% mai mare decât a lui Jupiter şi un volum de 6 ori mai mare.

Viaţa în alte universuri, cu legi fizice diferite de ale noastre

În activitatea lor recent publicată în Scientific American, fizicieni de la MIT(Massachusetts Institute of Technology), coordonaţi de profesorul Robert Jaffe, au aratat că ingredientele esenţiale vieţii pot exista şi în universuri diferite de al nostru. O modernă teorie cosmologică apreciază că universul nostru ar fi doar una dintr-o vastă colectie de universuri, cunoscută sub numele de multivers. Potrivit fizicianului Alan Guth, acestea sunt în mod constant create, însă nu pot fi percepute de la nivelul universului nostru.

Nicolaus Copernic

Nicolaus Copernic s-a născut la 19 februarie 1473, în oraşul Torun, aflat astăzi în Polonia. Astronom şi cosmolog, matematician şi economist, preot şi prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a sistemului solar. Copernic provenea dintr-o familie de comercianţi şi înalţi funcţionari administrativi de etnie germană. După patru ani de studiu la Universitatea din Cracovia, pleacă în 1496 în Italia, unde în 1497 începe studieze medicina şi dreptul canonic la Universitatea din Bologna, aprofundând şi studiul literaturii clasice.

Galileo Galilei

 Galileo Galilei (15 februarie 1564 – 8 ianuarie 1642) a fost un fizician, matematician, astronom şi filosof italian care a jucat un rol important în Revoluţia Ştiinţifică. Printre realizările sale se numără îmbunătăţirea telescoapelor şi observaţiile astronomice realizate astfel, precum şi suportul pentru copernicanism. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaţionale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiinţei”, şi „părintele ştiinţei moderne”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru naşterea ştiinţei moderne.”

Chimia cuantică; reacţii chimice la temperaturi ultrareci

Noi experimente realizate de fizicieni de la National Institute of Standards and Technology  (NIST), împreună cu colegii lor de la Universitatea din Colorado au pus în evidenţă reacţii între molecule aflate la temperaturi foarte apropiate de zero absolut. Potrivit raportului lor, publicat în revista Science, aceste molecule ar fi trebuit să fie nemişcate, conform legilor clasice ale fizicii.

Noi paşi spre computerele optice prin realizarea unui laser pe bază de germaniu

Un laser pe bază de germaniu, produs de cercetătorii de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), deschide calea spre integrarea componentelor optice alături de cele electronice, în cipurile de siliciu. Acesta este primul laser de acest fel, care poate funcţiona la temperatura camerei şi care poate produce lungimi de undă luminoase utile pentru comunicaţiile optice.