În activitatea lor recent publicată în Scientific American, fizicieni de la MIT(Massachusetts Institute of Technology), coordonaţi de profesorul Robert Jaffe, au aratat că ingredientele esenţiale vieţii pot exista şi în universuri diferite de al nostru. O modernă teorie cosmologică apreciază că universul nostru ar fi doar una dintr-o vastă colectie de universuri, cunoscută sub numele de multivers. Potrivit fizicianului Alan Guth, acestea sunt în mod constant create, însă nu pot fi percepute de la nivelul universului nostru.
Din acest punct de vedere natura este formată dintr-o mulţime de încercări, repetate de mai multe ori, cu legi fizice mai mult sau mai puţin diferite decât cele cunoscute de noi, în prezent. Unele dintre aceste universuri alternative s-ar distruge instantaneu, în altele însă, forţele dintre particule nu ar fi decât cu puţin diferite faţă de cele cunoscute şi ar putea da naştere atomilor şi moleculelor. Fizicienii au apreciat că universurile care pot susţine viaţa sunt cele în care pot fi găsite elemente precum hidrogenul, carbonul şi oxigenul. Ei au stabilit ce s-ar putea întâmpla cu aceste elemente în cazul în care s-ar modifica masele unor particule elementare numite cuarci. Există sase tipuri de cuarci, care sunt elementele constitutive ale protonilor, neutronilor şi electronilor. Echipa de la MIT şi-a axat cercetările asupra cuarcilor „up”, „down” şi „strange”, cei mai comuni şi care intră in alcătiurea protonilor şi neutronilor. În universul nostru, cuarcul „down ” este de aproximativ de două ori mai greu decât cuarcul „up”, rezultând că neutronii sunt cu 0,1 la sută mai grei decât protonii. Fizicienii au modelat un univers în care cuarcii „down” sunt mai uşori decât cuarcii „up”, rezultând un scenariu în care atomul de hidrogen nu ar mai fi fost stabil, în schimb ar fi putut fi izotopii săi mai grei, deuteriu şi tritiu. Un alt izotop al carbonului, denumit carbon-14, ar fi fost deasemeni stabil, astfel încât reacţiile organice necesare vieţii ar fi fost posibile între aceste componente. Un alt grup de cercetători, de la Lawrence Berkeley National Laboratory, au făcut studii legate de posibilitatea lipsei uneia din cele patru forţe fundamentale şi anume forţa nucleară slabă, care permite reacţii precum transformarea protonilor în neutroni şi invers. Concluzia a fost că celelalte forţe rămase ar putea compensa această lipsă, ceea ce ar permite, din nou, formarea de elemente stabile favorabile vieţii. Un alt parametru fizic a cărui mărime poate fi modificată extrem de puţin îl reprezintă constanta cosmologică, o masură a presiunii exercitate de spaţiul gol, şi care poate provoca extinderea sau contracţia universului. În cazul când aceasta este pozitivă universul se extinde, iar când este negativă se prăbuşeşte în sine. În universul nostru, constanta cosmologică este cu o valoare foarte mică pozitivă, valori mai mari ale acesteia determinând o expansiune prea rapidă a universului, ceea ce ar duce la imposibilitatea formării galaxiilor.
Puteţi citi mai multe pe site-ul oficial MIT sau pe Physorg.com.
Din acest punct de vedere natura este formată dintr-o mulţime de încercări, repetate de mai multe ori, cu legi fizice mai mult sau mai puţin diferite decât cele cunoscute de noi, în prezent. Unele dintre aceste universuri alternative s-ar distruge instantaneu, în altele însă, forţele dintre particule nu ar fi decât cu puţin diferite faţă de cele cunoscute şi ar putea da naştere atomilor şi moleculelor. Fizicienii au apreciat că universurile care pot susţine viaţa sunt cele în care pot fi găsite elemente precum hidrogenul, carbonul şi oxigenul. Ei au stabilit ce s-ar putea întâmpla cu aceste elemente în cazul în care s-ar modifica masele unor particule elementare numite cuarci. Există sase tipuri de cuarci, care sunt elementele constitutive ale protonilor, neutronilor şi electronilor. Echipa de la MIT şi-a axat cercetările asupra cuarcilor „up”, „down” şi „strange”, cei mai comuni şi care intră in alcătiurea protonilor şi neutronilor. În universul nostru, cuarcul „down ” este de aproximativ de două ori mai greu decât cuarcul „up”, rezultând că neutronii sunt cu 0,1 la sută mai grei decât protonii. Fizicienii au modelat un univers în care cuarcii „down” sunt mai uşori decât cuarcii „up”, rezultând un scenariu în care atomul de hidrogen nu ar mai fi fost stabil, în schimb ar fi putut fi izotopii săi mai grei, deuteriu şi tritiu. Un alt izotop al carbonului, denumit carbon-14, ar fi fost deasemeni stabil, astfel încât reacţiile organice necesare vieţii ar fi fost posibile între aceste componente. Un alt grup de cercetători, de la Lawrence Berkeley National Laboratory, au făcut studii legate de posibilitatea lipsei uneia din cele patru forţe fundamentale şi anume forţa nucleară slabă, care permite reacţii precum transformarea protonilor în neutroni şi invers. Concluzia a fost că celelalte forţe rămase ar putea compensa această lipsă, ceea ce ar permite, din nou, formarea de elemente stabile favorabile vieţii. Un alt parametru fizic a cărui mărime poate fi modificată extrem de puţin îl reprezintă constanta cosmologică, o masură a presiunii exercitate de spaţiul gol, şi care poate provoca extinderea sau contracţia universului. În cazul când aceasta este pozitivă universul se extinde, iar când este negativă se prăbuşeşte în sine. În universul nostru, constanta cosmologică este cu o valoare foarte mică pozitivă, valori mai mari ale acesteia determinând o expansiune prea rapidă a universului, ceea ce ar duce la imposibilitatea formării galaxiilor.
Puteţi citi mai multe pe site-ul oficial MIT sau pe Physorg.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu